copii

Încheiem ziua a nouăsprezecea din luna cadourilor cu poezia a patra a zilei „Ce poate fi”
19.12.2023 – poezia a patra a zilei.

CE POATE FI

Toate acestea au fost să se petreacă
Dar iată că fecioara cea curată
Pe genunchi-i zdrobiți se pleacă
Știind că de toți va fi alungată

Că lumea nu are cum să primească
Vestea cea bună în inimă să o pună
Oamenii au respins steaua cerească
Și au dat voie luminii să apună

De-aceea acum cerul nu intervine
Așteaptă să vadă ce o să fie
Se uită la lume, parcă nu-i aparține
Părând că ce urmează nu știe

De ar pune steaua la loc pe cer, Cel Bun
Omenirea și-ar regăsi speranța
Ar crede din nou în Crăciun
În însăși viața

.

Trecutul depune mărturie despre ce este bine și ce este rău.
19.12.2023 – poezia a treia a zilei

CE A FOST

Cu steaua pe cale strălucind
Păstorii o văzură și se mirară
Înțelesul să îi prindă, dorind
Ziseră: – s-o urmăm bunăoară

Și așa merseră după ea, sperând
Când se opriră, unul lângă altul
Și ziseră cu toții într-un gând
– Aici s-a născut împăratul

Și fără să știe de a lui menire
Intrară la el și se închinară
Cu daruri scumpe din iubire
Pe care în veci o păstrară

Mare crescând, avea să-i mântuiască
C-atunci când neputincios s-a aflat
Ei nu au ezitat să-L recunoască
Drept cine El era cu adevărat
Păstorul cel drept, Păstorul cel bun
Motivul pentru care există Crăciun

Se pare că ne aflăm sub semnul fecioarei, povestea tot merge în direcția asta…

19.12.2023 – a doua poezie a zilei.
O STEA

E greu acum, durerile-s cumplite
Curând va naște și e disperată
Unei fecioare nu îi sunt menite
Astfel de lucruri date de soartă

Dar ea, umilă, și-a plecat privirea
Măcar că doar un înger i-a vorbit
Vestindu-i chiar ei nemărginirea
În timp ce el însuși era mărginit

A acceptat și a primit cu bucurie
Fără să respingă a cerului voință
Fără ca de bărbat să știe
A primit totul cu umilință

Și iată steaua ce în cer acum se arată
Un prunc ni se naște pentru mântuire
Vestind în veci a lumii soartă
De Vestea Cea Bună dându-i de știre

Prima poezie a zilei din ziua a nouăsprezecea din luna cadourilor vine cu o afirmație greu de tăgăduit în ziua de azi. „Doar rău în lume!”
Se spune că răul este doar absența binelui… acum putem vedea…

19.12.2023 – prima poezie a zilei.

DOAR RĂU ÎN LUME!

Noaptea-i tăcută, dar vântul bate
Lumea nu știe că poate să dispară
Noaptea e rece și viclene șoapte
Zic că-n curând o vor face să piară

Fecioara-i departe, pierdută pe drum
La fel e și steaua ce drumu nu-i arată
Se roagă la cer, e pe genunchi acum
Și plânge cu jale crud-a lumii soartă

Pruncul zvâcnește în pântecul său
Dar ea nu are timp de durere
În lume se zămislește un rău
Ce-o-îneacă nemilos în tăcere

Nu mai e bine-n lume, doar viclenie
Lumina piere, și-întunericu-i mare
Răul e pretutindeni, bine cerul știe
Ne-a condamnat pe toți, pentru nepăsare

Întotdeauna cel rău va duce lupta pe terenul cel mai vulnerabil. O luptă hidoasă, nedreaptă se dă și aici.

18.12.2023 – poezia a patra a zilei.

E SORA TA!

Adnana rămase stană
Claudia ochii-și deschise
Cum ați putut ca la orfană
Să-i dați ale mele vise?

Lunița nu e sora mea
Zise, iar cei doi se speriară
De-aceea îi dau a mea stea
Stăpânului, lui Moș Gheară

Este doar drept ca el să conducă
În lume nu e nimic bun
De acum va să se ducă
Ceea ce numeați Crăciun

– Claudia, răzbi Adnana să spună
Lunița este sora ta
Dar fata ridică o mână
– Nu-mi vorbi mie de ea

Moș Crăciun vru să se bage
Se uită în dreapta sa
Adnana-ncepu să se roage
Și zise: – E sora ta

Cei care vor înțelege această poezie, vor avea o revelație de care vor ajunge să se bucure din toată inima, ceilalți, așteptați…

18.12.2023 – poezia a treia a zilei.
NICIUN PRUNC

Când întâia trâmbiță sună
Se făcu zarvă în cer
Pe pământ cântul răsună
Tuturor ca un mister

– Minune strigă cei ce îl aud
Într-o casă, undeva, în lume
Moș Crăciun păru că-i surd
Când Adnana, tare îi spune:

– N-o trezi, răul e peste tot
Pactul îl vei confirma
Este, Doamne, un complot!
– De-asta nu te îngrijora!

Din gura fetei răsună o voce
Cu un ecou lung, grav și adânc
Trupul ei se zbătu tare, atroce
– Cerul nu-l va da pe prunc

Aceste vorbe auzind
Moșul se dădu înapoi
Fata pe loc la chip pălind
Zise: – va fi vai de voi